Sofie Sarenbrant – 200.000 de exemplare vîndute în șase luni

Mytomanen, cel mai recent roman al lui Sofie Sarenbrant (publicat pe 25 mai 2020), a atins la sfîrșitul acestei săptămîni cifra de 200.000 de exmplare vîndute (hardcover, audio, e-book). Fără ediția pocket, care urmează să apară.

Toate astea în Suedia.

Mytomannen este cel de-al optulea roman din seria care o are protagonistă pe Emma Sköld, inspector criminalist la poliția din Stockholm.

Sofie Sarenbrant (n. 1978) este cîștigătoarea Premiului „Scriitorul anului” (care se acordă anual la Tîrgul de carte de la Göteborg ) în ultimii doi ani, 2019 și 2020.

Deși în limba engleză are publicat doar un roman, al treilea din seria Emma Sköld (Killer Deal/Visning pågår), cărțile ei au fost vîndute în întreaga lume în peste 3 milioane de exemplare.

Camilla Grebe – un nou roman

„An de pandemie, ce altceva să faci decît să scrii”, zice Camilla Grebe pe Facebook.

Și a scris un nou roman, Alla ljuger (Toată lumea minte), care va apărea în martie 2021.

Deocamdată avem coperta:

Despre romanele Camillei Grebe publicate pînă acum în românește am scris aici:

Camilla Grebe – Gheața de sub picioarele ei (Editura Trei, 2017, colecția Fiction ConnectionTraducere din limba engleză de Andrei Dósa)

Camilla Grebe – Jurnalul dispariției mele (Editura Trei, 2019, colecția Fiction Connection, traducere din limba suedeză de Ioana Ghișa). Titlul original: Husdjuret (2017)

Camilla Grebe s-a născut la Älvsjö, lîngă Stockholm, în 1968. Pînă acum a publicat cinci romane în seria „Siri Bergman”, scrisă împreună cu sora ei Åsa Träff (primul dintre ele a fost publicat la Editura Trei, în 2012, cu titlul „Ar fi putut fi Paradisul”, în traducerea lui Doru Mareș), trei romane în seria „Moskva Noir”, scrisă împreună cu Leander-Engström Paul, și patru romane pe care le-a semnat singură, în seria „Flickorna och mörkret” („Fete în întuneric”): „Älskaren från huvudkontoret” (2015, publicat în limba română cu titlul „Gheața de sub picioarele ei”, Editura Trei, 2017, traducere din limba engleză de Andrei Dósa); „Husdjuret” (2017, publicat în limba română cu titlul „Jurnalul dispariției mele”, Editura Trei, 2019, traducere din limba suedeză de Ioana Ghișa) – premiul pentru cel mai bun roman al anului acordat de Academia Suedeză de Literatură Polițistă, 2017 și Premiul „Cheia de Sticlă” pentru cel mai bun roman polițist nordic, 2018;  „Dvalan” (2018) și „Skuggjägaren” (2019) – premiul pentru cel mai bun roman al anului acordat de Academia Suedeză de Literatură Polițistă, 2019.

Nominalizări la Premiul Petrona 2020

S-au anunțat nominalizările la Premiul Petrona pe 2020. Premiul se acordă anual, din 2014, celui mai bun roman polițist scandinav (scris de un autor din Scandinavia sau a cărui acțiune se petrece într-o țară scandinavă) apărut limba engleză, în Marea Britanie, în anul precedent.

Premiul, în bani, este acordat deopotrivă autorului și traducătorului.

Iată lista cu nominalizările din acest an:

THE COURIER, de Kjell Ola Dahl, tr. Don Bartlett (Orenda Books; Norway)
INBORN, de Thomas Enger, tr. Kari Dickson (Orenda Books; Norway)
THE CABIN, de Jørn Lier Horst, tr. Anne Bruce (Michael Joseph; Norway)
THE SILVER ROAD, de Stina Jackson, tr. Susan Beard (Corvus; Sweden)
THE ABSOLUTION, de Yrsa Sigurðardóttir, tr. Victoria Cribb (Hodder & Stoughton; Iceland)
LITTLE SIBERIA, de Antti Tuomainen, tr. David Hackston (Orenda Books; Finland)

Cîștigătorul premiului din acest an va fi anunțat pe 3 decembrie.

Cu bucurie constat că cinci dintre cei șase autori au fost traduși în limba română. Iar una dintre cărțile nominalizate a apărut deja în limba română: Iertarea, de Yrsa Sigurðardóttir (Trei, 2020, trad. Liviu Szoke)

Avînd în vedere succesul de care se bucură cele două cărți publicate pînă acum de Stina Jackson (autoare suedeză, care trăiește în SUA, cîștigătoare a Premiului „Cheia de sticlă” în 2019), sper că în curînd o vom citi și pe Stina Jackson în limba română.

Precedenții cîștigători ai Premiului Petrona:

2014: Leif G.W. Persson – LINDA, AS IN THE LINDA MURDER (tr. Neil Smith)
2015: Yrsa Sigurðardóttir – THE SILENCE OF THE SEA (tr. Victoria Cribb)
2016: Jørn Lier Horst – THE CAVEMAN (tr. Anne Bruce)
2017: Gunnar Staalesen – WHERE ROSES NEVER DIE (tr. Don Bartlett)
2018: Malin Persson Giolito – QUICKSAND (tr. Rachel Willson-Broyles )
2019: Jørn Lier Horst – THE KATHARINA CODE (tr. Anne Bruce)

Premiile Academiei Suedeze de Literatură Polițistă

Ieri, 22 noiembrie, s-au acordat Premiile Academiei Suedeze de Literatură Polițistă (Svenska Deckarakademin). A fost o ceremonie discretă, fără participarea nominalizaților, doar cu unul dintre cîștigători.

Cel mai bun roman:

Nominalizările:

Tove Alsterdal – Rotvälta, Lind & Co
E.L. Dezmin – Mig skall intet fattas, DareMe Publishing
Stina Jackson – Ödesmark, Albert Bonniers Förlag
Kristina Ohlsson – Stormvakt, Forum
Christina Wahldén – Nämn inte de döda, Forum

Tove Alsterdal a mai primit premiul în 2014 pentru Låt mig ta din hand.

Cel mai bun debut:

Edvard Fenvik – Blodsband, Lind & Co
Maria Grund – Dödssynden, Modernista
Jens Lönnaeus – Clara, Historiska Media
Peter Mohlin & Peter Nyström – Det sista livet, Norstedts
David Ärlemalm – Lite död runt ögonen, Forum

Cel mai bun roman tradus:

Amy Engel – Alltid en dotter (The Familiar Dark, traducere de Manne Svensson), Albert Bonniers Förlag
Cara Hunter – Ingen utväg (No Way Out, traducere de Jan Risheden), Louise Bäckelin Förlag
Deon Meyer – Villebråd (Prooi, traducere de Mia Gahne), Weyler
Denise Mina – Verkliga brott (Conviction, traducere de Boel Unnerstad) Modernista
Olivier Norek – Ytspänning (Surface, traducere de Cecilia Franklin), Sekwa

Deon Meyer a fost tradus în România, cu Safari însîngerat (2007) și Treisprezece ore (2011), ambele la Editura Litera, traduceri de Carmen Ion.

Cel mai bun roman pentru copii și adolescenți:

Kalle Holmqvist – Det går en mördare lös – en historia från 1721 (Liber)
Elin Hägg – Den stora bankbluffen (Opal)
Peter Lindström – Diamantkungen (Rabén & Sjögren)

Ceremonia poate fi văzută pe pagina librăriei Klackenbergs: