Stînca spînzuratului, de Yrsa Sigurðardóttir (Editura Trei, 2022, traducere de Liviu Szoke)

Celebra autoare islandeză Yrsa Sigurdardóttir revine în colecția Fiction Connection Crime cu volumul al patrulea din seria Freyja și Huldar – Stânca spânzuratului.
În această serie, ”regina crime-ului nordic”, cum a fost numită de critica literară, dezvoltă romanele în jurul unor probleme de actualitate, care afectează cele mai vulnerabile persoane: copiii și femeile. Dacă în Moștenirea vorbește despre problema adopțiilor, în Răfuiala tratează pedofilia, în Iertarea prezintă complicațiile bullyingului, în cea mai recentă carte – Stânca spânzuratului – se concentrează asupra invadării intimității, a violenței domestice și a exploatării femeilor pe dark web.

Sigurdardóttir este o scriitoare admirabilă, ca întotdeauna.” – Sunday Times

Pe un câmp de lavă golaș și brăzdat de lângă Reykjavik se află Stânca Spânzuratului. Cândva locul unde aveau loc execuțiile, acum a devenit atracție turistică. Până într-o dimineață, când acolo este găsit un bărbat spânzurat… Cuiul bătut în piept dovedește că nu a fost sinucidere. Însă când poliția ajunge în apartamentul lui, dă peste un nou puzzle: un băiețel de patru ani. Nu pare să aibă nicio legătură cu victima, părinții sunt de negăsit, iar desenele pe care le face arată că a asistat la ceva cumplit. Pe măsură ce detectivul Huldar îl urmărește pe ucigaș, iar asistenta socială Freyja îi caută pe părinții băiatului, se dezvăluie și intriga: o poveste încărcată de violență, nedreptate și răzbunare.

„Nopțile islandeze lungi și întunecate devin cât se poate de amenințătoare în thrillerele Yrsei Sigurdardóttir”. – Financial Times

Poate cel mai mare impact în Stânca spânzuratului este dat de ideile sugerate, nu dezvăluite fățiș: ideea de sacrificiu și familie; legătura dintre părinți și copii, care îi determină pe primii să facă totul pentru a-i proteja sau a-i răzbuna pe cei mici.

„Scriitura Yrsei Sigurdardóttir este fermă de la început până la sfârșit în Stânca Spânzuratului, confirmându-i titlul de regină a genului crime.” – Stavangeraftenblad, Norvegia

Stilul Yrsei Sigurdardóttir nu se dezminte nici în acest volum, povestea este întunecată, dar foarte captivantă și tulburătoare, incredibil de bine scrisă și plină de răsturnări de situație. Îți creează dorința arzătoare de a da pagină după pagină, pentru a descoperi legătura dintre băiat și bărbatul ucis. Detaliile mici, ușor de trecut cu vederea, sunt țesute inteligent într-un final neașteptat și emoționant.

Stânca Spânzuratului este un roman polițist bine scris și bine gândit, dar, în același timp, și o judecată spirituală despre modul cum sunt tratate problemele importante în zilele noastre.” – Morgunbladid, Islanda

Yrsa Sigurdardóttir, născută la Reykjavík în 1963, a debutat în literatura polițistă în 2005, cu Ultimul ritual, romanul ce deschide celebra serie care o are ca protagonistă pe avocata Thóra Gudmundsdóttir. Suflete damnate, al doilea volum din serie, a fost nominalizat la Shamus Award în 2010. În 2011, Îmi amintesc de tine a primit Icelandic Crime Fiction Award, iar în 2015 Tăcerea mării a câștigat Premiul Petrona pentru cel mai bun roman polițist scandinav. Cărțile Yrsei Sigurdardóttir au fost traduse în peste 30 de limbi.
De aceeași autoare, la Editura Trei au mai apărut: Suflete damnate, Zile întunecate, Cenușă și pulbereÎmi amintesc de tineRenegații, precum și primele trei volume din seria Freyja și Huldar: MoștenireaRăfuiala și Iertarea.

(comunicat Editura Trei)

Óskar Guðmundsson în limba engleză

Cel de-al treilea roman al lui Óskar Guðmundsson, Boðorðin, va apărea în 2021, în limba engleză. Cartea va aoărea cu titlul Commandments la Corylus Books, editura care a publicat-o recent pe Sólveig Pálsdóttir (propunerea din acest an a Islandei pentru Premiul „Cheia de sticlă”), dar și pe autorii români Anamaria Ionescu, Teodora Matei, Bogdan Teodorescu.

Óskar Guðmundsson este născut în 1965. Primul lui roman, Hilma (2015), a cîștigat Premiul Blóðdropinn (Picătura de sînge) pentru cel mai bun roman polițist islandez al anului. Drepturile de ecranizare au fost achiziționate de Sagafilm, compania care a relizat serialele Stella BlómkvistCase și The Flatey Enigma.

În 2009, Óskar Guðmundsson a publicat biografia lui Snorri Sturluson.

Un fragment din Boðorðin (Commandments) poate fi citit, în limba engleză, aici.

Nominalizări la Premiul Petrona 2020

S-au anunțat nominalizările la Premiul Petrona pe 2020. Premiul se acordă anual, din 2014, celui mai bun roman polițist scandinav (scris de un autor din Scandinavia sau a cărui acțiune se petrece într-o țară scandinavă) apărut limba engleză, în Marea Britanie, în anul precedent.

Premiul, în bani, este acordat deopotrivă autorului și traducătorului.

Iată lista cu nominalizările din acest an:

THE COURIER, de Kjell Ola Dahl, tr. Don Bartlett (Orenda Books; Norway)
INBORN, de Thomas Enger, tr. Kari Dickson (Orenda Books; Norway)
THE CABIN, de Jørn Lier Horst, tr. Anne Bruce (Michael Joseph; Norway)
THE SILVER ROAD, de Stina Jackson, tr. Susan Beard (Corvus; Sweden)
THE ABSOLUTION, de Yrsa Sigurðardóttir, tr. Victoria Cribb (Hodder & Stoughton; Iceland)
LITTLE SIBERIA, de Antti Tuomainen, tr. David Hackston (Orenda Books; Finland)

Cîștigătorul premiului din acest an va fi anunțat pe 3 decembrie.

Cu bucurie constat că cinci dintre cei șase autori au fost traduși în limba română. Iar una dintre cărțile nominalizate a apărut deja în limba română: Iertarea, de Yrsa Sigurðardóttir (Trei, 2020, trad. Liviu Szoke)

Avînd în vedere succesul de care se bucură cele două cărți publicate pînă acum de Stina Jackson (autoare suedeză, care trăiește în SUA, cîștigătoare a Premiului „Cheia de sticlă” în 2019), sper că în curînd o vom citi și pe Stina Jackson în limba română.

Precedenții cîștigători ai Premiului Petrona:

2014: Leif G.W. Persson – LINDA, AS IN THE LINDA MURDER (tr. Neil Smith)
2015: Yrsa Sigurðardóttir – THE SILENCE OF THE SEA (tr. Victoria Cribb)
2016: Jørn Lier Horst – THE CAVEMAN (tr. Anne Bruce)
2017: Gunnar Staalesen – WHERE ROSES NEVER DIE (tr. Don Bartlett)
2018: Malin Persson Giolito – QUICKSAND (tr. Rachel Willson-Broyles )
2019: Jørn Lier Horst – THE KATHARINA CODE (tr. Anne Bruce)

Editura Trei: Yrsa Sigurdardóttir și Jørn Lier Horst

Iertarea, al treilea volum din seria Freyja și Huldar, explorează impactul îndelungat al traumei din copilărie; în acest caz, natura insidioasă a agresiunii. Yrsa Sigurdardóttir ne arată în Iertarea o inteligență emoțională înțeleaptă și un complot magistral construit. Un roman polițist bogat în acțiune, stratificat, cu o atmosferă întunecată și crime și mai sumbre. În IertareaYrsa pune bullying-ul – în special bullying-ul în rândul adolescenților – sub lupă.

Poliția află despre crimă la fel ca toată lumea: de pe Snapchat. Filmarea arată o tânără îngrozită, cerșind Iertarea. Când trupul său neînsuflețit este descoperit, lângă el se află un bilet pe care e scrisă cifra 2. Detectivul Huldar se alătură investigației, apelând la psihologul Freyja ca să-l ajute să-i interogheze pe prietenii adolescenți ai victimei. Cine ar fi putut să o urască atât de mult încât să o ucidă pe fată? Apoi un alt adolescent e dat dispărut și mai multe filmări apar în social media, iar poliția găsește cadavrul însemnat cu cifra 3. Cel puțin două lucruri sunt acum clare pentru Freyja și Huldar: adevărul e departe de a fi simplu. Iar criminalul mai pune ceva la cale. Dar există oare și victima cu numărul 1?

„O poveste zguduitoare, pe care fanii genului polițist n-ar trebui să o rateze.” – Publisher’s Weekly

Sigurdardóttir știe să îmbine analiza tarelor societății cu ancheta polițienească, Iertarea îmbogățind seria Freyja și Huldar cu o temă actuală, magistral abordată.” – Booklist

Sigurdardóttir pune sub lupă fenomenul bullying-ului, cu toate implicațiile sale – izolarea socială, suicidul, consilierea psihologică și dificultatea prevenirii lui în acest thriller întunecat, excelent construit.” – Library Journal

Yrsa Sigurdardóttir a debutat în literatura polițistă în 2005, cu Ultimul ritual, romanul ce deschide celebra serie care o are ca protagonistă pe avocata Thóra Gudmundsdóttir. Suflete damnate, al doilea volum din serie, a fost nominalizat la Shamus Award în 2010. În 2011, Îmi amintesc de tine a primit Icelandic Crime Fiction Award, iar în 2015 Tăcerea mării a câștigat Premiul Petrona pentru cel mai bun roman polițist scandinav. Cărțile Yrsei Sigurdardóttir au fost traduse în peste 30 de limbi.
De aceeași autoare, la Editura Trei au mai apărut: Suflete damnate, Zile întunecate, Cenușă și pulbereÎmi amintesc de tineRenegații, precum și primele două volume din seria Freyja și Huldar: Moștenirea și Răfuiala.

Omul cavernelor, volum din seria Inspector William Wisting, este un roman polițist inteligent construit, care suprapune o procedură polițienească minuțioasă peste “flagelul” lumii moderne — singurătatea —, Jørn Lier Horst întrebându-se „la ce ne folosește să avem toate bogățiile din lume dacă nu ne mai deranjăm unul pe altul”. Scriitura elegantă şi detaliată, personajele complexe din punct de vedere moral și un ton filosofic profund contemplativ fac din Omul cavernelor unul dintre cele mai bune romane crime scandinave.

Foarte aproape de locuinţa lui Wisting, un bărbat este găsit mort în propria-i casă. Legiştii estimează că zace fără suflare în faţa televizorului de patru luni, iar poliţia nu are motive să creadă că ar fi o moarte suspectă. Cazul nu primeşte atenţie din partea presei, doar Line, fiica jurnalistă a lui Wisting, hotărăşte să-i dedice un articol. În timp ce ea se documentează, poliţiştii găsesc într-un luminiş cadavrul unui alt bărbat, iar ceea ce se descoperă asupra lui declanşează una dintre cele mai ample operaţiuni de căutare din istoria poliţiei norvegiene. Însă, pentru succesul operaţiunii, este esenţial ca presa să nu afle nimic despre această descoperire extrem de neobişnuită.

“Un roman alert, excelent construit.” – The Sunday Times

„O intrigă plină de suspans, care îi va lua prin surprindere până şi pe cei mai mari fani ai genului.” – Financial Times

Horst e unul dintre cei mai buni autori nordici de literatură poliţistă.” – The Times

Jørn Lier Horst a intrat în elita autorilor scandinavi de literatură crime gratie romanelor din seria Inspectorului William Wisting, care au fost traduse în peste 30 de limbi şi au înregistrat vânzări de peste un milion de exemplare în întreaga lume. Lucrând ca șef de investigații în poliţia norvegiană înainte să se dedice complet scrisului, Horst propune o rețetă literară originală, care îmbină realismul, suspansul şi problematica socială. Pe lângă romanele pentru adulți, Horst a scris şi două serii pentru copii, Agenţia de detectivi nr. 2 și Clue.
La Editura Trei, de același autor, au apărut Casa de vacanță (distins cu Premiul librarilor norvegieni) şi Câinii de vânătoare (The Riverton Prize, The Glass Key Award), aceste două romane stând la baza serialului norvegian Wisting, cu Sven Nordin şi Carrie-Anne Moss în rolurile principale.

(comunicat Editura Trei)

O nouă carte de Lilja Sigurdardottir

Scriitoarea islandeză Lilja Sigurðardóttir va publica luna viitoare (15 octombrie) un nou roman: Blóðrauður sjór (titlul în engleză: Red As Blood).

Este cea de-a opta carte a autoarei care a devenit cunoscută prin trilogia Reykjavik Noir: Gildran (Snare, 2015), Netið (Trap, 2016), Búrið (Cage, 2017). Primul volum al trilogiei este deja tradus în limba română și va apărea la Crime Scene Press.

 

Jo Nesbø, Sólveig Pálsdóttir

Noutăți editoriale:

17 SEPTEMBRIE:

Jo NesbøThe Kingdom (Vintage Publishing, hardcover)

Jo Nesbø despre roman: https://jonesbo.com/jo-nesbo-on-the-kingdom/

Un fragment din roman: https://jonesbo.com/book/the-kingdom/?extract=show

Ediția norvegiană a apărut pe 27 august, iar ediția americană va apărea în 10 noiembrie.

Drepturile pentru ediția în limba română au fost achiziționate de Editura Trei, care a publicat pînă acum opt cărți ale autorului norvegian.

18 SEPTEMBRIE:

Sólveig PálsdóttirThe Fox (Corylus Books, traducere din islandez în engleză de Quentin Bates, ediție pentru Kindle)

Sólveig Pálsdóttir este cîștigătoarea premiului Blóðdropinn (Picătura de sînge) din acest an, acordat pentru cel mai bun roman polițist islandez publicat în 2019, Fjötrar (Cătușe). Și acest roman va apărea la Corylys Books, în 2021.

Ragnar Jónasson – Orb în noapte (Nightblind / Náttblinda)

Literomania, 7 martie 2020, a 23-a apariție a rubricii G.E.N.:

Speranță de consum

Ragnar Jonasson – „Orb în noapte”

Crime Scene Press, 2019, traducere de George Arion Jr.

Titlul original: Náttblinda (2014)

Cititorul român de romane polițiste – orice o fi intrînd sub pălăria asta mare, de la polițiste deadevă, vorba unui autor român (și de) romane polițiste, la romane cu detectivi, romane de aventuri, orice are legătură cu crime și dezlegarea misterului lor – e familiarizat oarecum cu literatura de gen islandeză. Au apărut în românește cărți de Arnaldur  Indriðason, Yrsa Sigurðardóttir și, din cîte știu, se mai pregătesc cîțiva. Ragnar Jónasson este la al doilea roman publicat la noi, Crime Scene Press asumîndu-și publicarea tinerei speranțe nordice, care a debutat în 2009 cu „Snjóblinda” („Orb în zăpadă”, Crime Scene Press, 2018, traducere de George Arion Jr.).

„Orb în noapte” este al doilea roman publicat în românește din seria care îl are ca protagonist pe tînărul polițist Ari Thór Arason, dar al cincilea (și ultimul) din seria originală. Poate asta să fie și cauza acelei ușoare senzații că s-a sărit peste o perioadă cam lungă pe care o are cititorul în primele pagini, accentuată și de unele amănunte din viața de familie a polițistului. Este o întreagă discuție aici, editorul român preferînd să meargă pe varianta în limba engleză (cărțile au fost traduse din limba engleză), în care a cincea carte a fost publicată după prima, mulți dintre cititorii acestei serii fiind nemulțumiți de golurile apărute în acest fel în biografiile cîtorva personaje.

În Siglufjörður, orășelul din nordul Islandei unde s-a mutat Ari Thór, împreună cu Kristín și copilul lor (deja au un copil!), șeful secției de poliție (adică celălalt polițist al orașului, în afară de Ari Thór) este împușcat în apropierea unei case despre care se spune că găzduiește activități dubioase. Și de aici povestea se rupe în trei: viața lui Ari Thór, viața polițistului împușcat, Herjólfur, și un fir narativ care atinge zona politicului (primar, viceprimar, consilieri).

Cititorul e cu ochii pe numărul paginii (toată cartea are 220 de pagini), întrebîndu-se cînd o să se întîmple aia, cînd s-o vadă pe cealaltă, dar ancheta merge greoi, indiciile sînt puține și uneori cam forțate, iar tribulațiile personajelor principale – să zic doar „personajului principal”? Că, în afara cuplului Ari Thór – Kristín, celelalte personaje sînt abia schițate – nu sînt o prezență consistentă în structura cărții. Prea mulți iepuri scoși din pălărie, lucru care sigur nu s-ar fi întîmplat dacă autorul lăsa povestea să înghită cîte pagini avea ea nevoie.

O găselniță care ar fi putut salva multe este cea a jurnalului ținut de unul dintre personajele-cheie (aici recunosc că identitatea acestuia a fost chiar o surpriză!), dar nu mi-a părut nici consistent, nici cine știe ce performanță literară – și zicînd asta, evident că primul meu gînd este la jurnalul lui Hanne Lagerlind-Schön din „Jurnalul dispariției mele”, de Camilla Grebe. Dar Camilla Grebe e o scriitoare cum puțini sînt.

Una peste alta, speranța pe care mi-am pus-o în cel de-al doilea roman al lui Ragnar Jónasson a fost cam în van. Dar… cine știe? Al doilea roman fiind de fapt „Myrknætti” („Blackout”)… nu mi-am consumat chiar întreaga speranță.

(publicat în Literomania nr. 149, 7 martie 2020, la rubrica G.E.N. – „Combinatorica Cișmigiului și nisipurile mișcătoare din Suedia”)

Literomania 149, GEN 23 – Combinatorica Cișmigiului și nisipurile mișcătoare din Suedia

Sîmbătă 7 martie 2020 a apărut Literomania nr. 149, cu cea de-a 23-a prezență a rubricii G.E.N.:

Combinatorica Cișmigiului și nisipurile mișcătoare din Suedia

Despre:

Søren Sveistrup, Stephen King, Laura Lippman, George Arion Jr., N.K. Jemisin, Alix E. Harrow, Leigh Bardugo, Marlon James, Joe Hill, Nnedi Okorafor, Liviu Surugiu, Marcel Gherman, Eugen Cadaru, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, Johana Gstawsson, Claudia Dionisie, Lars Kepler, Bogdan Ghiurco, David Lagercrantz, Malin Persson Giolito, Dănuț Ungureanu, Marian Truță, Bogdan Crețu, Cosmin Perța, Liviu Szoke, A.J. Kazinski, Simone St. James, Laura Nureldin, Ewa Sherman, Rob Hart, Petru Iamandi, Liu Cixin, Nina Iordache, M.J. Arlidge, Ciprian Șiulea, Susanne Jansson, Isaac Asimov, Ragnar Jonasson, Arnaldur  Indriðason, Yrsa Sigurðardóttir, Camilla Grebe.

Ragnar Jónasson – „Orb în zăpadă”

Literomania, 28 februarie 2019, prima apariție a rubricii G.E.N.:

Zăpada ca zăpada, dar frigul…

Ragnar Jónasson – „Orb în zăpadă”

Crime Scene Press, 2018

Traducere din limba engleză de George Arion Jr.

Un tînăr absolvent al Academiei de Poliție își găsește un post în Siglufjördurun orășel din nord, și părăsește Reykjavikul, unde locuia împreună cu iubita lui. Siglufjördur este unul dintre locurile acelea în care nu se întîmplă nimic, dar asta numai pînă în momentul în care se declanșează cavalcada de evenimente care transformă ceea ce putea fi un roman social într-un nordic noir ca din manuale. O posibilă crimă, apoi o crimă fără dubii îi aduc pe Ari Thór Arason, tînărul polițist, și pe Tómas, șeful secției de poliție, într-o relație clasică, clișeistică de-a dreptul: tînărul școlit, plin de avînt, dornic să dezlege mistere și acolo unde nu sînt și șeful conservator, localnic, care cunoaște pe toată lumea, care știe de ce sînt în stare – sau nu – cei pe care mai tînărul său coleg i-ar trece în capul listei suspecților.

Poveste e încurcată, apar multe cupluri asupra cărora care autorul insistă, mai apar și scheletele din dulap… Toate puse la grămadă, scoțînd parcă în evidență faptul că este un volum de debut. Și nu pot să nu mă gîndesc la Jo Nesbø și „Liliacul” său, tot un volum de debut, tot nordic, dar condus cu mînă sigură, scris cu o tușă personală pe care norvegianul o găsește de la prima carte.

Ce-i iese foarte bine lui Jónasson este frigul. Alți scriitori pun orașul sau comunitatea în centrul atenției, făcînd din acestea personaje. Islandezul Ragnar Jónasson îți bagă frigul în oase de la prima pagină și îl ține acolo pînă la sfîrșit.

Nu e cea mai bună carte nordică pe care am citit-o, dar sînt curios cum va fi cel de-al doilea volum al seriei lui Ragnar Jónasson, un scriitor tînăr, în plină afirmare, unul dintre fondatorii Festivalului Iceland Noir, considerat de mulți printre cele mai reușite festivaluri de literatură polițistă din lume.

N-am multe să-i reproșez traducerii, poate cîteva repetiții mult prea vizibile și acel „scena crimei” pentru care în România se folosește „locul faptei”. Iar traducerea după versiunea în limba engleză nu e o tragedie chiar atît de mare în acest caz, întrucît traducătorul englez al lui Jónasson este Quentin Bates, un un scriitor englez de cărți polițiste care a trăit peste 10 ani în Islanda. Măcar nu ni s-a oferit ce-a înțeles românul din ce-a înțeles englezul.

I-am dat 3 stele, încrezător totuși în cele cîteva sute de mii de exemplare vîndute de Jónasson.

(publicat în Literomania nr. 105, 28 februarie2019, la rubrica G.E.N. – „G.E.N.”)