Sofie Sarenbrant – 200.000 de exemplare vîndute în șase luni

Mytomanen, cel mai recent roman al lui Sofie Sarenbrant (publicat pe 25 mai 2020), a atins la sfîrșitul acestei săptămîni cifra de 200.000 de exmplare vîndute (hardcover, audio, e-book). Fără ediția pocket, care urmează să apară.

Toate astea în Suedia.

Mytomannen este cel de-al optulea roman din seria care o are protagonistă pe Emma Sköld, inspector criminalist la poliția din Stockholm.

Sofie Sarenbrant (n. 1978) este cîștigătoarea Premiului „Scriitorul anului” (care se acordă anual la Tîrgul de carte de la Göteborg ) în ultimii doi ani, 2019 și 2020.

Deși în limba engleză are publicat doar un roman, al treilea din seria Emma Sköld (Killer Deal/Visning pågår), cărțile ei au fost vîndute în întreaga lume în peste 3 milioane de exemplare.

Camilla Grebe – un nou roman

„An de pandemie, ce altceva să faci decît să scrii”, zice Camilla Grebe pe Facebook.

Și a scris un nou roman, Alla ljuger (Toată lumea minte), care va apărea în martie 2021.

Deocamdată avem coperta:

Despre romanele Camillei Grebe publicate pînă acum în românește am scris aici:

Camilla Grebe – Gheața de sub picioarele ei (Editura Trei, 2017, colecția Fiction ConnectionTraducere din limba engleză de Andrei Dósa)

Camilla Grebe – Jurnalul dispariției mele (Editura Trei, 2019, colecția Fiction Connection, traducere din limba suedeză de Ioana Ghișa). Titlul original: Husdjuret (2017)

Camilla Grebe s-a născut la Älvsjö, lîngă Stockholm, în 1968. Pînă acum a publicat cinci romane în seria „Siri Bergman”, scrisă împreună cu sora ei Åsa Träff (primul dintre ele a fost publicat la Editura Trei, în 2012, cu titlul „Ar fi putut fi Paradisul”, în traducerea lui Doru Mareș), trei romane în seria „Moskva Noir”, scrisă împreună cu Leander-Engström Paul, și patru romane pe care le-a semnat singură, în seria „Flickorna och mörkret” („Fete în întuneric”): „Älskaren från huvudkontoret” (2015, publicat în limba română cu titlul „Gheața de sub picioarele ei”, Editura Trei, 2017, traducere din limba engleză de Andrei Dósa); „Husdjuret” (2017, publicat în limba română cu titlul „Jurnalul dispariției mele”, Editura Trei, 2019, traducere din limba suedeză de Ioana Ghișa) – premiul pentru cel mai bun roman al anului acordat de Academia Suedeză de Literatură Polițistă, 2017 și Premiul „Cheia de Sticlă” pentru cel mai bun roman polițist nordic, 2018;  „Dvalan” (2018) și „Skuggjägaren” (2019) – premiul pentru cel mai bun roman al anului acordat de Academia Suedeză de Literatură Polițistă, 2019.

Nominalizări la Premiul Petrona 2020

S-au anunțat nominalizările la Premiul Petrona pe 2020. Premiul se acordă anual, din 2014, celui mai bun roman polițist scandinav (scris de un autor din Scandinavia sau a cărui acțiune se petrece într-o țară scandinavă) apărut limba engleză, în Marea Britanie, în anul precedent.

Premiul, în bani, este acordat deopotrivă autorului și traducătorului.

Iată lista cu nominalizările din acest an:

THE COURIER, de Kjell Ola Dahl, tr. Don Bartlett (Orenda Books; Norway)
INBORN, de Thomas Enger, tr. Kari Dickson (Orenda Books; Norway)
THE CABIN, de Jørn Lier Horst, tr. Anne Bruce (Michael Joseph; Norway)
THE SILVER ROAD, de Stina Jackson, tr. Susan Beard (Corvus; Sweden)
THE ABSOLUTION, de Yrsa Sigurðardóttir, tr. Victoria Cribb (Hodder & Stoughton; Iceland)
LITTLE SIBERIA, de Antti Tuomainen, tr. David Hackston (Orenda Books; Finland)

Cîștigătorul premiului din acest an va fi anunțat pe 3 decembrie.

Cu bucurie constat că cinci dintre cei șase autori au fost traduși în limba română. Iar una dintre cărțile nominalizate a apărut deja în limba română: Iertarea, de Yrsa Sigurðardóttir (Trei, 2020, trad. Liviu Szoke)

Avînd în vedere succesul de care se bucură cele două cărți publicate pînă acum de Stina Jackson (autoare suedeză, care trăiește în SUA, cîștigătoare a Premiului „Cheia de sticlă” în 2019), sper că în curînd o vom citi și pe Stina Jackson în limba română.

Precedenții cîștigători ai Premiului Petrona:

2014: Leif G.W. Persson – LINDA, AS IN THE LINDA MURDER (tr. Neil Smith)
2015: Yrsa Sigurðardóttir – THE SILENCE OF THE SEA (tr. Victoria Cribb)
2016: Jørn Lier Horst – THE CAVEMAN (tr. Anne Bruce)
2017: Gunnar Staalesen – WHERE ROSES NEVER DIE (tr. Don Bartlett)
2018: Malin Persson Giolito – QUICKSAND (tr. Rachel Willson-Broyles )
2019: Jørn Lier Horst – THE KATHARINA CODE (tr. Anne Bruce)

Premiile Academiei Suedeze de Literatură Polițistă

Ieri, 22 noiembrie, s-au acordat Premiile Academiei Suedeze de Literatură Polițistă (Svenska Deckarakademin). A fost o ceremonie discretă, fără participarea nominalizaților, doar cu unul dintre cîștigători.

Cel mai bun roman:

Nominalizările:

Tove Alsterdal – Rotvälta, Lind & Co
E.L. Dezmin – Mig skall intet fattas, DareMe Publishing
Stina Jackson – Ödesmark, Albert Bonniers Förlag
Kristina Ohlsson – Stormvakt, Forum
Christina Wahldén – Nämn inte de döda, Forum

Tove Alsterdal a mai primit premiul în 2014 pentru Låt mig ta din hand.

Cel mai bun debut:

Edvard Fenvik – Blodsband, Lind & Co
Maria Grund – Dödssynden, Modernista
Jens Lönnaeus – Clara, Historiska Media
Peter Mohlin & Peter Nyström – Det sista livet, Norstedts
David Ärlemalm – Lite död runt ögonen, Forum

Cel mai bun roman tradus:

Amy Engel – Alltid en dotter (The Familiar Dark, traducere de Manne Svensson), Albert Bonniers Förlag
Cara Hunter – Ingen utväg (No Way Out, traducere de Jan Risheden), Louise Bäckelin Förlag
Deon Meyer – Villebråd (Prooi, traducere de Mia Gahne), Weyler
Denise Mina – Verkliga brott (Conviction, traducere de Boel Unnerstad) Modernista
Olivier Norek – Ytspänning (Surface, traducere de Cecilia Franklin), Sekwa

Deon Meyer a fost tradus în România, cu Safari însîngerat (2007) și Treisprezece ore (2011), ambele la Editura Litera, traduceri de Carmen Ion.

Cel mai bun roman pentru copii și adolescenți:

Kalle Holmqvist – Det går en mördare lös – en historia från 1721 (Liber)
Elin Hägg – Den stora bankbluffen (Opal)
Peter Lindström – Diamantkungen (Rabén & Sjögren)

Ceremonia poate fi văzută pe pagina librăriei Klackenbergs:

Cele mai bune romane suedeze ale anului 2020

Academia Suedeză a Scriitorilor de Romane Polițiste și-a desemnat nominalizările pentru premiile pe anul 2020. Au fost propuse 135 de romane, cam jumătate din producția acestui an, dar în finală au ajuns 18, împărțite în patru categorii:

Cel mai bun roman

E.L. Dezmin (foto: Sara Granberg), Tove Alsterdal (foto: Annika Marklund), Stina Jackson (foto: Stefan Tell), Kristina Ohlsson (foto: Anna-Lena Lundqvist), Christina Wahldén (foto: Caroline Andersson).

E.L. Dezmin – Mig skall intet fattas, DareMe Publishing
Tove Alsterdal – Rotvälta, Lind & Co
Stina Jackson – Ödesmark, Albert Bonniers Förlag
Kristina Ohlsson – Stormvakt, Forum
Christina Wahldén – Nämn inte de döda, Forum

Dintre cele cinci autoare, doar Kristina Ohsson a fost publicat în România. Primele două romane din seria Fredrika Bergman – Nedoriți și Reduși la tăcere – au apărut în colecția Enigma a editurii Univers, în 2010, ambele în traducerea lui Petru Iamandi. Stormvakt este prima care dintr-o nouă serie.

Cel mai bun debut

Edvard Fenvik – Blodsband, Lind & Co
Maria Grund – Dödssynden, Modernista
Jens Lönnaeus – Clara, Historiska Media
Peter Mohlin & Peter Nyström – Det sista livet, Norstedts
David Ärlemalm – Lite död runt ögonen, Forum

Romanul semnat de Peter Mohlin și Peter Nyström a luat deja un premiu pentru debut în Suedia și va apărea în limba română la Crime Scene Press.

Cel mai bun roman tradus

Amy Engel – Alltid en dotter (The Familiar Dark, traducere de Manne Svensson), Albert Bonniers Förlag
Cara Hunter – Ingen utväg (No Way Out, traducere de Jan Risheden), Louise Bäckelin Förlag
Deon Meyer – Villebråd (Prooi, traducere de Mia Gahne), Weyler
Denise Mina – Verkliga brott (Conviction, traducere de Boel Unnerstad) Modernista
Olivier Norek – Ytspänning (Surface, traducere de Cecilia Franklin), Sekwa

Doar Deon Meyer a fost tradus în România, cu Safari însîngerat (2007) și Treisprezece ore (2011), ambele la Editura Litera, traduceri de Carmen Ion.

Cel mai bun roman pentru copii și adolescenți

Kalle Holmqvist – There goes a murderer loose – a story from 1721, Liber
Elin Hägg – The big bank scam, Opal
Peter Lindström- The Diamond King, Rabén & Sjögren

Premiile vor fi acordate pe 22 noiembrie.

Emelie Schepp – a șasea carte cu Jana Berzelius

Emelie Schepp, fericită că Nio liv (Nouă vieți), cel de-al șaselea roman din seria Jana Berzelius, a sosit de la tipar. Are de semnat 3500 de exemplare, cîte au fost precomandate.

Cam așa se citesc autorii suedezi în Suedia.

Emelie Schepp (n. 1979) și-a publicat primul roman la propria-i editură în 2013, l-a vîndut în 40.000 de exemplare și, evident, a atras atenția marilor edituri. Wahlström & Widstrand i-a oferit un contract pentru trei cărți și, în 2014, s-a republicat Märkta för livet (Însemnată pe viață). Apoi au urmat Vita Spår (Urme albe) în 2015 și Prio ett (Prioritate zero) în 2016.

În 2017 schimbă din nou editura, de data asta semnînd cu HarperCollins Nordic, unde au apărut Pappas pojke (Băiatul lui tata) în 2017, Broder Jakob (Fratele Jakob) în 2019 și, luna asta, Nio liv (Nouă vieți).

Jana Berzelius este fiica adoptivă a procurorului general, ea însăși ajunsă procuror. Însă felul în care a ajuns în Suedia și prima ei perioadă petrecută în țara de adopție (într-adevăr o poveste teribilă) fac parte dintr-un trecut pe care încet-încet îl descifrează, și-l amintește și imediat l-ar vrea uitat. Însă trecutul nu se lasă uitat și vine mereu și mereu peste noua ei viață. Cum se descurcă Jana Berzelius? Sînt șase cărți despre asta. Pînă acum.

Primele trei cărți ale seriei au apărut deja și în limba engleză: Marked for Life (2016), Marked for Revenge (2017), Slowly We Die (2018).

Emelie Schepp este una dintre cele mai populare scriitoare de romane polițiste din Suedia, de trei ori la rînd cîștigătoare a premiul Specsavers pentru cel mai bun autor al anului în 2016, 2017 și 2018.

Cărțile ei s-au vîndut în peste un milion de exemplare în 30 de țări. Din cîte știu, în România încă nu.

PS: Era să uit: Emelie Schepp și-a lansat cărți și a vorbit despre cărțile ei pe vapor, la supermarket sau oferindu-le celor prezenți mîncare făcută de ea.

Lars Kepler – Joona Linna nr. 8

Spegelmanen, cel de-al 8-lea volum din seria Joona Linna, de Lars Kepler, a apărut astăzi în Suedia, la Albert Bonniers Förlag.

Lars Kepler este numele cu care semnează suedezii Alexandra Coelho Ahndoril (n. 1966) și Alexander Ahndoril (n. 1967). Cei doi s-au căsătorit în 1994, au împreună trei fete și locuiesc în Stockholm. Cărțile lor s-au vîndut în peste 14 milioane de exemplare în 40 de țări.

În România au apărut primele două volume din seria Joona Linna la Editura Trei: Sub hipnoză și Pact cu diavolul (ambele în 2011, traduceri de Elena-Maria Morogan).

În acest an, Editura Paralela 45 a reluat publicarea seriei lui Lars Kepler, din care a apărut primul volum, Hipnotizatorul (2020, traducere de Bogdan Ghiurco), și este anunțată tot pentru acest an și apariția celui de-al doilea, Contractul Paganini (traducere de Elena-Maria Morogan).

Storytel, Camilla Läckberg- cărți audio în limba română

O știre interesantă: Storytel a cumpărat drepturile pentru limba română privind cărțile Camillei Läckberg din seriile Fjällbacka și Faye (ambele serii publicate în România de Editura Trei).

Storytel este o companie suedeză care asigură servicii de streaming pentru cărți audio pe telefoane în 21 de țări.

În fiecare an se acordă premiile Storytel pentru cele mai asculatate cărți, În acest an, la categoria Suspans, premiul a fost cîștigat de Emelie Schepp pentru volumul Broder Jakob, al cincilea volum din seria Jana Berzelius.

 

CRIMETIME: 27 septembrie – programul de azi

CRIMETIME, duminică, 27 septembrie 2020

13:00 – 13:30 Așa creăm suspansul

Participă: Sofie Sarenbrant, Anders de la Motte, Rolf Börjlind, Cilla Börjlind

Moderator: Andreas Norman

13:45 – 14:15 Slow crime – suspans pentru iubitorii de romane

Participă: Camilla Läckberg, Mattias Edvardsson, Rebecka Edgren Aldén

Moderator: Kattis Ahlström

14:30 – 15:00 Construind o lume nouă

Participă:  Anna Karolina, Anna Jansson

Moderator: Nina Rung

15:30 – 16:00 A pune Nordul pe harta suspansului

Participă: Hans Rosenfeldt, Stina Jackson

Moderator: Kattis Ahlström

16:15 – 16:45 True crime – cît e adevăr, cît e ficțiune?

Participă: Per E Samuelson, Tina Frennstedt, Peter Englund, Lena Ebervall

Moderator: Ika Johannesson

O parte din autorii participanți au fost publicați  în România: Anders de la Motte (RAO), Rolf Börjlind, Cilla Börjlind (Paralela 45), Camilla Läckberg, Mattias Edvardsson, Hans Rosenfeldt (Trei)

CRIMETIME: Șampanie și cărți

CRIMETIME, SÎMBĂTĂ, 26 septembrie

18:00 – 18:45 Șampanie și cărți

Participă: Hans Rosenfeldt

După ceremonia de decernare a premiilor CRIMETIME lăsăm șampania să curgă și sărbătorim împreună cu DJ Denise Rudberg și Anders de la Motte, care discută cu Hans Rosenfeldt despre curajul de a scrie ceva nou.

Hans Rosenfeldt, creatorul serialelor Bron și Marcella, a lansat pe 24 septembrie prima carte dintr-o nouă serie: Vargasommar (Vara lupului).

Se poate vedea aici.

Și gata ziua de azi.

Mîine, duminică, ne vom întîlni cu: Sofie Sarenbrant, Andreas Norman, Anders de la Motte, Rolf Börjlind, Cilla Börjlind, Camilla Läckberg, Mattias Edvardsson, Rebecka Edgren Aldén, Kattis Ahlström, Nina Rung, Anna Karolina, Anna Jansson, Hans Rosenfeldt, Stina Jackson, Kattis Ahlström, Per E Samuelson, Ika Johannesson, Tina Frennstedt, Peter Englund, Lena Ebervall.

Pe mîine!